Astazi, la aeroport

Am blog nou si dragut. Pentru ca nu am putut zice ieri nimic despre el acu, chiar daca sunt obosit si e ziua. Ce sa zic.. m-am inspirat de pe un site care l-am vazut zilele astea. De acolo am luat bordura transparenta, ghioceii i-am facut in 3D MAX, iar poza din background care se schimba pe parcursul zilei, am programat-o eu. Mai sunt inca cateva lucruri care trebuie facute sa mearga, da' chiar nu pot acum. Inca nu imi merge cum trebuie RSS-ul din pacate.

Azi dimineata am fost la aeroport in loc sa ma duc la scoala. Da... M-am saturat sa ma duc la scoala degeaba, sa aud aceleasi "trebuie sa facem..." si sa nu se faca nimic. Asa am ajuns eu la aeroport. Prima data cand ma duc si io la eroport in Cluj. L-am vazut pe Carlos afara, iar dupa un timp a disparut brusc. Am intrat, ma asteptam sa ma caute cine va de vre-o bomba da' nimic. Acolo statea lumea la coada. Cand am vazut ce lunga e coada, am zis ca mai bine calatoresc cu trenul. E mai interesant si nici nu risti sa cazi de la o inaltime mai mare de 2 metri.

Uimirea mea a fost cand am(au) mers sa bem o cafea. Eu nu beau cafea, da' na am mers cu ei... Mi-a aparut Cri in fata. Cica mergea in Franta. I-am salutat parintii si m-am intors sa povestim despre cum pleaca Beatrice si cum nu o sa ne mai vedem niciodata.

Cam atat pt azi. Foarte plictisitor si necreativ...

Forta fie cu voi!
= A R A P I L A =

Poze:

Credinta absurda

E amuzant cum religia, prost inteleasa poate sa ingradeasca mintea unora. Unii parinti, isi manipuleaza odraslele cu ajutorul lui Dumnezeu si a lucrurilor pe care nu le inteleg si este foarte urat din partea lor sa le inchida orizonturile si sa le limiteze gandirea. Daca de mic cresti ca daca faci ceva rau te va pedepsi Dumnezeu dupa ce mori, ajungi sa fi un sclav al propriei minti. Traiesti cu frica si te gandesti, ce vei face daca nu ajungi in rai? Ca si cum ai avea o datorie morala de a ajunge in rai.

Eram in clasa a xii-a si ca orice liceean ce se respecta aveam si gagica. Blonda. Ce vreau eu sa povestesc nu e insulta la adresa blondelor si a nimanui, ci e doar un mod de gandire care m-a uimit.

Era prin februarie, cred, cand profesoara de matematica, avea o prietena buna, tot profesoara de matematica de la un alt liceu din oras. Profesoara mea de matematica ii dadea meditatii la matematica bineinteles, iar prietena profesoarei mele de matematica, tot profesoara de matematica era profesoara prietenelei mele. Mama ce complicat.

Fiind in clasa a xii-a profa de mate ne-a propus sa ne cumparam niste culegeri de matematica pentru bac, ca ar fi tare bune. Ca sa fie comanda mai mare, cele doua profesoare s-au inteles si au facut o comanda comuna. Bineinteles ca gagica mea de pe atunci s-a ocupat de ea. A sosit coletul dupa o perioada de timp si spre uimirea ei, pentru ca a fost comanda mare, a primit un discount. Fatuca a ramas in mana cu vreo sapte sute de mii, si nu stia ce sa faca. Imi amintesc ca era tare dezorientata. Stateam la ea in camera si o suna pe una din profesoare ca a luat coletul si ca nu stie ce sa faca cu surplusul de bani, ca deh nu era un ciubuc de o inghetata si de cativa litrii de motorina la masina. Profesoara ii spune ca sa foloseasca cum vrea banii respectivi,caci a fost munca ei, pana la urma si ii merita.

Aici a venit problema. Ce sa faca cu banii ca nu sunt banii ei si ca sunt castigati necinstit si ca ii pune separat in portmoneu ca nu cumva sa cumpere motorina de banii respectivi, caci risca sa o pedepseasca Dumnezeus si sa faca accident.

Daca asta inseamna sa crezi in Dumnezeu, prefer sa gandesc liber si fara nici o obligatie. Daca cumva nu voi fi primit in rai (daca cumva raiul exista), pentru ca nu am postit sau pentru ca nu am mers la biserica, nu o sa regret niciodata.

Forta fie cu voi!
= A R A P I L A =

Poze:

Raceala de iarna

Medicamentele-s tot medicamente, oricum ar arata. Tocmai am luat un coldrex la insistentele cuiva. Ca cica-s bolnav rau si ca is mucos. Mie imi plac cum miros mucii, nu ma deranjeaza prea tare. Am luat medicamentele de la farmacie. Acolo era o farmacie, ciudata. Imi aminteste de farmacia din povestea cu zaharul. mobilier din lemn masiv. Stejar cred. Doua case de marcat si 5 farmaciste. Ce fac cinci farmaciste intr-o farmacie asa mica, nu stiu. In fine...

Mi-am dat seama ca visesez in fiecare seara, doar ca nu imi amintesc ce visez. Cand ma trezesc, ma trezesc dintr-o data ca deobicei am multe de facut si uit ce am visat. Am visat recent ca evadam de undeva si incercam sa sar un labirint de garduri de beton cu sarma ghimpata. Era undeva o intersectie de garduri, iar la intersectia lor era o camera, fara tavan in care incapea doar o masa cu patru scaune. De acolo se auzea o piesa dementiala. Era o piesa de Ada Milea pe care nu a scris-o niciodata ci am inventat-o eu in cap, in vis. Amuzant, nu? Poate e de la oboseala...

Am pierdut trenul catre cluj, pentru ca duduia de la casa de bilete, nu a vrut sa imi dea bilet pentru ca trenul, zicea ea a plecat, dar tenul pleaca in doua minute. Asteptand in autogara autobuzul, am vazut lucruri ciudate. Am vazut-o pe profa de franceza din clasa a saptea. Mi-a dat un tei numai pentru ca m-am uitat la ea, bineintels ca dupa ce a sunat si eram in pauza. Eh... era o femeie inalta, bruneta, rujata cu rosu inchis si purta tot timpul un palton negru. Zambea doar cand ne spunea: "De ce va e frica de mine? io-s foarte de treaba". Cum sa nu iti fie frica de un profesor care dadea cel putin doi de trei pe ora, pe motive ca nu stiai sa numeri pana la o suta in franceza.

Forta fie cu voi!
= A R A P I L A =

Szabo BogdanSzabo BogdanSzabo BogdanSzabo BogdanSzabo Bogdan

Szabo BogdanSzabo BogdanSzabo BogdanSzabo BogdanSzabo Bogdan
Poze: 1 2 3 4 5

Preturi

Uite cum ideile vechi ma bantuie si nu ma lasa sa stau linistit. Nu imi place sa scriu(daca pot numi scris ce scriu io aici) cand sunt obosit ca nu gandesc logic.

Cica toti vrem sa fim fericiti. Care om normal nu vrea asta? Sunt curios cati oameni sunt fericiti de'adevaratelea. Cum poti avea sufletul impacat? Multi sunt usor de multumit. Fericirea lor se afla pe rafturile magazinelor. Altii vor doar sa cunoasca lucrurile cunoscute si necunoscute din lumea asta. Bineinteles ca am exagerat cu generalizarea. Vreau doar sa zic ca totul in ziua de azi are un pret in bani.

E haios. Munca se transforma in bani, iar unii din bani se transforma in fericire. E-ti zice voi acu.. "Ei na! Fericirea nu sta numai in bani". Astept sa ma contraziceti. Sunt curios cum poate sa traiasca cineva sa fie fericit murind de foame sau fara sa aiba o casuta cat de mica. Pe tot ce e in lume s-a pus un pret, chiar si pe oameni. Unii oameni suntem mai valorosi decat altii. Cine hotaraste asta? bineinteles, oamenii cu bani.

Oare ce ne-am face daca nimic nu ar avea un pret? Poate ca asta nu se poate. Sigur nu  o sa prind eu vremuri in care nu o sa existe bani, dar sunt sigur ca in viitorul indepartat, cand nu o sa ne gandim numai la noi, cand cei de langa noi o sa fie mai importanti decat propria persoana, nu o sa mai fie nevoie de bani.

Pana atunci...

Forta fie cu mine
= A R A P I L A =

Poze:

Titlul despre prostiile din buzunare

Dand o raita prin pormoneu, incep sa aflu mai multe despre mine. Da... Ajung la concluzia ca am mai multe prosti decat bani. Sa incep cu inceputul. Nu inteleg de ce am acuma numai doua bonuri. Inainte aveam cate 10. Unu' e vechi tare.


--- pauza de omorat musca ce-mi terorizeaza monitorul si creierii ---


E a treia pe ziua de azi. Cat tupeu pe ele sa ma deranjeze. Sa continui. Am un bon de pe strada Dunarii de la aprozar. Cica in data de 16.09.2008 la ora 13 si fix 59 de minute am cumparatusturoi, rosii, ardei si ceapa alba. Oare ce am gatit io atunci?

Era fain sa ai aprozarul aproape de tine si mai comod si era fain sa stai undeva unde era liniste si se auzeau vacutele seara si dimineata.

Astalaalt bon e mai amuzant ca la firma ii zice "zodo" si e pe strada manastur. Da' magazinul e pe strada Horea si e non-stop. Cica in data de 2 decembrie din 2008 am cumparat o sana mare si grasa, o franzela feliata ca asta ii la moda si numa dinasta se gaseste de cumparat si putin mai putin de un sfert de galeata de apa Boresc, direct de la sursa.

Ce cumparaturi mai fac si io... Am mai gasit si ceva bilete de tren, de pe vremea cand nu era criza economica si imi permiteam sa iau intercityul sambata catre timisoara si sa ma intorc duminica. Ce vremuri, nene. Cele mai multe mi-s de la cluj la bistrita si invers trec de 20 la numar. Mai am si cate nasaud si catre Bucuresti. Dupa un studiu amanuntit asupra bilteului mai aflu ca sunt doar 452km pana in Bucuresti. Pe sine. Ma gandesc ca pe jos a fi mai putin.

Daca sa zicem ca as face doar 40 de km intr-o zi, as putea mai mult da' sa zicem ca numa atat as putea face, mi-ar terbui cam o saptamana jumate sa ajung in Bucuresti. O nimica toata. Oricum nu invatam nimic la scoala.

Sa vin?

Forta fie cu voi!
= A R A P I L A =

Poze:
<< 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Flickr
szabo bogdan pe flickrAutoportret cu caini
vizite
1695
RSS
Szabo Bogdan - Photo Gallery
HostVision
 
(c) szabo bogdan 2009